Stire

Festivalul de film documentar "Doc Est"
-o altă perspectivă asupra lumii-

Casa de cultură"Mihai Ursachi" găzduieşte în perioada 28-30 noiembrie 2007 ediţia pilot a Festivalului de Film Documentar in cadrul căruia vor fi prezentate filme documentare româneşti, germane şi franceze. Pe întreaga perioadă a festivalului, regizorii Alina Teodorescu, Camille Plagnet şi Jeanne Delafosse vor fi prezenţi pentru discuţii şi dezbateri pe tema proiecţiilor cinematografice.
Festivalul a debutat cu pelicula lui Alexandru Solomon "Marele jaf comunist" numit şi "Reconstituirea reconstituirii" deoarece este un film într-un film. Acesta are la bază filmul "Reconstituirea" în care adevăraţii hoţi sunt puşi să-şi interpreteze faptele începând cu jaful propriu zis şi terminând cu procesul de acuzare.Despre filmul pe care l-a realizat Alexandru Solomon a precizat :"Nu vreau să fac o istorie ci o poveste".
Ziaristul Călin Stănculescu afirma că:"Filmul lui Alexandru Solomon merită să fie vazut pentru o necesară rememorare a propriei istorii".

Secvente din filmul Marele jaf comunist

Iasul capitala cultural-europeana

Afis realizat de elevele: Agape Oana, Cuzuc Bogdana, Frunza Teodora si Turlea Alina

Sarbatorile Iasului

In fiecare an, la inceput de octombrie, Iasul intra in sarbatoare.In aceasta perioada orasul nostru devine capitala spirituala a Romaniei. Anul acesta vor fi cele mai lungi sarbatori, acestea incepand pe 6 octombrie si terminandu-se pe 14 octombrie, cand are loc Hramul Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Iasului si a intregii Moldove.

Iasul cultural-una din cele sapte minuni ale Romaniei

1.Trecutul istoric
2.Trecutul cultural/Casa Pogor
3.Manastirea Cetatuia/grotele
4.Biserica Trei Ierarhi
5.Palatul Culturii
6.Teiul lui Eminescu
7.Mitropolia
8.Arhitectura impresionanta

Rolul perturbator/(in)formativ al NTCI

Noiile tehnologii de comunicare şi informare(NTCI) ne-au acaparat universul şi ne-au determinat să ne petrecem foarte mult timp în preajma lor. Tehnologia a evoluat şi ne oferă astazi o gamă largă de informare. Termen aproape necunoscut publicului larg în urmă cu mai puţin de un deceniu, Internetul este astăzi una din principalele modalităţi de comunicare şi informare a lumii moderne. Conform unui raport realizat de Pricewaterhouse Coopers, rata creşterii numărului de utilizatori de internet din România este de un milion pe an. În 2006 5,5 milioane de români au accesat internetul.

NTCI ne-au determinat să evadăm din lumea cotidiană pătrunzand într-o lume virtuală care ne facilitează obţinerea de informaţii din orice domeniu. Impactul internetului în cultură, societate şi economie are următoarele efecte: simplificarea proceselor de muncă şi comunicare, reducerea costurlor, lucrul în grup, creativitatea colectivă, stabilirea unor legături la nivel mondial şi accesul la impresionante surse de informare.

În multe studii se constată totuşi că forţa hipnotică şi apariţia dependenţei în cazul internetului este mult mai puternică decât în cazul vizionării TV. Cu cât mintea este mai puternic captivată în această lume ficţională, cu atât oamenii se simt mai puţin dispuşi şi capabili să ducă o viaţă normală, renunţând la orice altă activitate chiar şi să-şi mai procure hrana şi să mai mănânce. Stare de plăcere şi de putere pe care o induce lumea internetului-calculatorului, îndeosebi în cazul celor deja dependenţi, este uşor identificabilă de psihologi cu stările experimentate de consumatorii de droguri.

Dependenţa de internet este o boală care se poate vindeca. Demersul nu este uşor, pentru ca nu presupune desprinderea de computer ca aparat ci de întreaga lume a internetului, la care ne-am obişnuit să fim conectati.

Prin urmare calculatorul este o minunăţie la care nu trebuie să renunţăm, trebuie sa fim atenţi însă cum şi cât îl folosim. Prin utilizarea acestor tehnologii fiinţa umană ar trebui să fie la locul potrivit şi să domine aceste maşinării. Depinde numai de noi dacă ne lăsăm manipulaţi sau nu de aceste noi tehnologii de comunicare şi informare.

Pagina de jurnal

Harap-Alb-Jurnal de (re)lectura
23 aprilie 2007,

Având ca temă la română pentru săptămâna viitoare scrierea unei pagini de jurnal , împreună cu câţiva colegi ne-am hotărât să mergem la Sala Studio "Teofil Vâlcu" pentru a vedea piesa de teatru Harap-Alb. Am crezut că o să mă plictisesc însă nu a fost aşa. Jocul actorilor a fost unul excepţional iar ideea de a actualiza piesa aducând tendinţele secolului XXI, păstrând însă firul epic al poveştii mi-a placut foarte mult. Nu mă aşteptam ca o piesă de teatru să poată trezi atâta emoţie şi plăcere. Nu regret că am fost şi dacă s-ar mai juca o data m-aş mai duce. În cele două ore m-am simţit foarte bine şi am trăit emoţia studenţilor care au dat viaţă personajelor. Sper că voi mai trăi astfel de experienţe pentru că mi-a plăcut foarte mult acest spectacol.

Cu şi despre scriitorii (ne)canonici

Vasile Alecsandri-actualitatea dramaturgului?

Cu toată tehnologia avansată se întâmplă de multe ori ca tinerii să nu fie informaţi la timp de evenimentele culturale ce au loc în oraşul lor. Acesta este doar unul din motivele pentru care adolescenţii lipsesc cu desăvârşire din viaţa culturală a oraşului. Vasile Alecsandri este unul dintre scriitorii cu care adolescenţii i-au contact în timpul şcolii. Datorită spectacolului care ne-a fost oferit în luna martie de către Casa Pod Pogor, care a avut onoarea de a găzdui spectacolele Teatrului Naţional, cred că Alecsandri este un scriitor încă citit de către tineri. Pentru a înţelege ideea centrală a unui text este nevoie uneori de multă imaginaţie. Pentru a reuşi să înţelegi mai bine stările pe care personajele le trăiesc este necesar să ne punem în locul lor.Piesa Chiriţa şi ceilalţi, regizată de Ovidiu Lazăr şi interpretată de actorul Petrică Ciubotaru, m-a făcut să îmi schimb părerea despre teatru în general. Am mers la acest spectacol cu o oarecare îndoială, am crezut că mă voi plictisi datorită faptului că citisem piesa înainte şi nu îmi plăcuse. Abia după ce am văzut spectacolul mi-am dat seama că multe lucruri pe care nu le vazusem în text le-am putut regăsi în spectacol. M-au impresionat două lucruri : modul în care regizorul a reuşit sa facă legătura între cele 6 personaje interpretate excepţional de Petrică Ciubotaru,bucăţelele de film filmate la Mirceşti care aveau ca scop descoperirea de către spectatori a unei zile din viaţa scriitorului Vasile Alecsandri şi modul în care actorul a reuşit să interpreteze 6 personaje cu aceeaşi intensitate făcându-te sa simţi emoţiile pe care acesta le avea. Cu toate că am fost la spectacol aş vrea sa îi întreb pe cei doi :

1. Consideraţi că adolescenţii din ziua de azi mai pot fi atraşi de teatru?

2.Prin ce mijloace credeţi că ar trebui convinşi tinerii să participe la evenimientele culturale?

3.Cultura este esenţială în viaţa unui om?

Timpul este duşmanul numărul unul al omului. Timpul efemer ne determină să fim mai comozi iar timpul liber pe care îl avem să îl rezervăm familie sau navigării pe internet.Orele pe care adolescenţii şi nu numai le petrec în faţa televizorului sau a calculatorului se reflectă în modul lor de a se comporta. Observând ce se întâmplă în jurul său regizorul face o afirmţie care nu ar fi trebuit făcută niciodată"Televizorul şi,mai nou, internetul sunt pe cale să ştranguleze spectacolul de teatru şi filmul de artă". Pentru ca acest lucru să nu se întâmple familia, şcoala dar şi comunitatea trebuie să demareze o serie de activităţi care să îi atragă pe tineri:încurajarea copiilor de a face cursuri de înot, limbi străine, reprezentaţii teatrale în stradă şi continuarea acestora în săli de spectacol, direcţionarea atentiei elevilor spre anumite emisiuni/site-uri cu rol educativ etc.

Cu multă voinţă şi multă muncă cred că se poate reabilita acestă absenţă a adolescenţolor din viaţa culturală a oraşului şi nu numai.

Chat

!-- BEGIN CBOX - www.cbox.ws -->

Album

Iliada lui Homer, pusă în scenă de un grup de colege pasionate de teatru pentru o oră de literatură universală.

Relaţia carte-film

O dată cu dezvoltarea tehnologiei tot mai mulţi adolescenţi optează pentru vizionarea filmului in locul citirii unui anumit roman sau operă. Din punctul lor de vedere este mai uşor sa vizionezi filmul decât să citească opera. De multe ori ne întrebăm ce e mai bine să facem:să citim cartea iar apoi să vedem filmul sau să vedem filmul şi apoi să citim cartea?

Din punctul meu de vedere cred că este mult mai bine dacă citim întâi cartea si apoi vizionăm filmul deoarece de cele mai multe ori regizorul nu respectă întru totul detaliile oferite de autorul cărţii. Acesta îşi permite să modifice nume, detalii privind decorul sau sfârşitul operei. Alţi adolescenţi susţin că e mai practic să vadă filmul decât să citească cartea.

Pentru o mai bună înţelegere a operei cred că este bine să citim întâi cartea iar apoi să vizionăm filmul.

Greşeală şi corectitudine în media audio-video

Fie că se prezintă un jurnal de televiziune sau o emisiune , fie că se scrie un articol într-un ziar de fiecare dată trebuie să fim atenţi la modul de exprimare. Din păcate sunt frecvente greşeli de exprimare făcute fie din necunoaştere fie din neatenţie. Uneori aceste greşeli sunt sesizate iar cei care le-au facut îşi cer scuze faţă de telespectatori, alteori aceştia apar la diferite emisiuni care îi urmaresc şi încearcă să îi facă să îşi corecteze greşelile.

Chiar dacă sunt greşeli minore acestea determină propoziţia să capete alt sens, astfel în cadrul unui jurnal să spui că bananele au acostat pe mal în loc de balene nu este un lucru prea plăcut. Se pare că nici comentatorii sportivi nu sunt scutiţi de greşeli astfel afirmându-se că "minus 2 grade arată cesul de pe tabela de marcaj". Să fi fost aşa de frig afară astfel încât comentatorul să afirme acest lucru?

Aşteptările pe care le avem de la prezentatorii tv, şi nu numai, ne sunt de cele mai multe ori înşelate. Acei oameni cu aşa zise, calităţi de vorbire coerentă şi corectă, fac adeseori greşeli grave de exprimare. Nu numai că încurcă uneori nume, locuri, aşezări, dar se întamplă să nu facă acordul sau să pronunţe cele mai banale pleonasme.

Observăm că cele mai multe greşeli de exprimare sunt în emisiunile de ştiri. De aceea noi nu ne putem explica erorile comise. Se ştie că în studiourile de ştiri, şi nu numai, există prompter . Poate că stresul si graba sunt de vină. Dar nici acestea n-ar trebui să fie o scuză, mai ales la prezentatorii cu experienţă. Şi acum întrebarea este: DE CE SE FAC TOTUŞI ASEMENEA GREŞELI?

Perle alese de la prezentatori culese:

• "Membrii comisiei speciale a penitenciarului au propus eliberarea eliberata a lui M.Cozma."-Antena 1, Observator
• "Sunt extrem de bine delimitate locurile destinate tehnicii extrem de multe care este prezentă aici în Piaţa Universităţii"-TVR 1, Jurnalul TVR
• "Îşi doresc să nu se despărţească"-PRO TV, Dansez pentru tine
• "Mi-a făcut plăcere să colaborăm împreuna"-PRO TV, Dansez pentru tine
• "Televiziunea şi radioul e un drog"

Sunt foarte multe perle pe care vă invităm să le citiţi. În ultimul timp, majoritatea posturilor de televiziune şi-au făcut loc în grila de programe şi pentru emisiunile cu caracter formativ, fiind vorba mai exact de emisiunile care abordează şi încearcă să corecteze greşelile făcute de prezentatorii de ştiri sau alte emisiuni cum ar fi:" Cronica carcotaşilor" pe care o puteţi urmări miercurea pe Prima tv începînd cu orele 20 şi "Greşelile noastre " difuzată sîmbăta pe Realitatea tv.